Ziua de Iasi: România şi politica energetică a Uniunii Europene România şi politica energetică a Uniunii Europene ================================================================================ Cătălin Turliuc on 24/03/2009 01:00:00 Recenta reuniune CAGRE de la Bruxelles din cadrul întâlnirii periodice a miniştrilor de externe ai Uniunii în care s-a discutat pe marginea pregătirii concluziilor Consiliului European de primăvară şi a pachetului de proiecte prioritare din domeniul energetic (parte a planului european de redresare economică) a fost „blocată” de delegaţia română. În absenţa comentariilor ministrului de externe român, sursele au informat că România a blocat discuţiile, deoarece pe tema pachetului de energie a fost înlocuită formula „pachetul Nabucco” cu sintagma „coridoare energetice sudice”. Implicaţiile acestei reformulări sunt greu de acceptat de către ţara noastră care vede în proiectul conductei de gaze South Stream (conductă ce ocoleşte România) un pericol real la adresa proiectului Nabucco, proiect susţinut fervent de autorităţile de la Bucureşti. Viitorul gazoduct Nabucco este o alternativă la rutele de transport şi implicit la gazul natural provenit prin filiera rusă şi vizează transportul resurselor de gaz din zona Mării Caspice către centrul Europei prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Cele 31 de miliarde de metri cubi de gaz natural ce urmează a fi furnizate anual vor parcurge o rută de aproximativ 3300 kilometri. Costurile totale estimate ale acestui proiect însumează circa 8 miliarde de euro. Până în prezent, lucrările la acest gazoduct au fost amânate datorită situaţiei existente în raporturile „occidentalilor” cu Iranul - fără de care doar a cincea parte din gazul necesar funcţionării eficiente a gazoductului ar fi asigurat. Bruxelles-ul a propus recent – la sfârşitul lunii ianuarie - alocarea a 3,5 miliarde de euro din fondurile europene pentru proiecte energetice majore, cum este şi proiectul Nabucco, cu intenţia declarată de a evita noi întreruperi în livrarea gazelor naturale către spaţiul economic european. Mai mult, Banca Mondială a anunţat la rândul ei că va sprijini financiar acest proiect (Nabucco) cu condiţia unei înţelegeri între membrii consorţiului şi statele furnizoare de gaz natural. În luna februarie, miniştrii Energiei din cele 27 de ţări membre ale Uniunii şi-au exprimat acordul de principiu pentru menţinerea proiectului Nabucco şi a interconectărilor energetice Arad - Szeged şi Giurgiu – Ruse între proiectele prioritare din domeniul energetic asumate de Comisia Europeană. Suma propusă pentru acestea era de 250 milioane euro şi respectiv 30 milioane euro (pentru interconectări). Cei 250 de milioane de euro, între timp reduşi la 200 de milioane în ultima decadă a lunii februarie a.c., nu erau prevăzuţi ca investiţie directă, ci ca mecanism de atragere de fonduri şi împrumuturi bancare. Premierul socialist ungar Ferenc Gyurcsany, cel care solicitase de urgenţă ajutor financiar european pentru acest proiect a făcut între timp o vizită la Moscova (10 martie), unde a obţinut o cooperare energetică ruso-ungară care prevede, printre altele, înfiinţarea unei companii comune pentru construcţia tronsonului ungar al gazoductului South Stream, rivalul direct al lui Nabucco. Putem conchide că atunci când este vorba de securitatea energetică şi aprovizionare cu resurse energetice neregenerabile, solidaritatea europeană rămâne un simplu slogan. Să sperăm că România nu va rămâne în afara rutelor energetice fundamentale ale Uniunii şi nu va fi doar o „periferie” din acest punct de vedere.